Sa vorbim putin despre kombucha si originile ei

Kombucha 3Originea ciupercii s-a şters, însă se presupune ca a fost folosită în China în preajma anului 220 BC, în timpul dinastiei Tsin. Bautura a fost apreciată pentru cel putin 2000 de ani şi a fost numită “Ceaiul Imortalitaţii”. A fost adusă şi în Rusia şi Japonia şi se pare că japonezii i-au dat numele de kombucha, cândva in 415 AD. Se spune că împăratul Inyko a fost tratat cu ceaiul kombucha de catre un medic numit Kombu şi se pare că numele ceaiului de acolo i se trage: Kombu şi “cha” care înseamna ceai. De asemenea ruşii erau renumiţi pentru folosirea băuturilor vindecătoare şi se crede că “Tea Kvass” era ceaiul de kombucha. Scrierile lor precizau că o făceau cu o ciupercă specială japoneză. Ciuperca a tot fost împărtită în toate tările Europei însă a fost uitată în timpul celui de al doilea război mondial. Dupa război, dr. Rudolph Skelnar a început să le reamintească oamenilor de kombucha, vindecând cu ea pacienţi bolnavi de cancer, boli metabolice, hipertensiune şi diabet.

Ce este kombucha?

Este o colonie de cel putin 12 specii de microorganisme, bacterii si drojdii care convietuiesc in simbioza, alcatuind un sistem biologic fascinant prin complexitatea si organizarea sa. In principal, colonia este compusa din bacterii „prietenoase” (Acetobacter xylinum) şi drojdii (Saccharomyces cerevisiae, Brettanomyces bruxellensis), ce traiesc intr-un mediu lichid de ceai verde/negru.

Kombucha contine mai multe specii de drojdii si bacterii, impreuna cu acizi organici, enzime active si polifenoli produsi de acesti microbi.

Cantitatile precise ale unui esantion pot fi determinate numai prin analize de laborator si variaza in functie de metoda de fermentare, insa kombucha poate contine oricare din urmatorii compusi: acid acetic, acid gluconic, acid glucuronic, acid lactic, acid usnic, acid butiric, acid oxalic, acid malic, etanol si vitamina B.

Mod de administrare

Care este secretul puterii vindecatoare a acestui remediu?

Contine cantitati insemnate de vitamina C, precum si vitamine din complexul B (B1, B2, B3, B6, B12), ceea ce justifica in buna masura proprietatile sale reintineritoare si de stimulare a rezistentei naturale a organismului.
Au fost descoperite substante antibiotice si antivirale foarte puternice, care explica folosirea sa cu succes contra bolilor infectioase.
Poate cea mai importanta proprietate a sa este cea detoxifianta, de unde si utilizarile sale in tratarea reumatismului, a gutei, precum si a bolilor de piele.
Kombucha reechilibreaza flora intestinala si astfel imbunatateste tranzitul intestinal.
De asemenea, contine si substante cu efecte hormonale, motiv pentru care este recomandat ca remediu pentru varsta a treia, dar si pentru copiii aflati in crestere, pentru cei aflati la pubertate si care se confrunta cu fenomenele neplacute specifice acestei perioade.

Conform studiilor desfasurate, cu totii stim ca aceasta cultura de kombucha contine prebiotice, probiotice si postbiotice.
Picture1

Picture2Prebiotice = sunt substanţe care favorizează dezvoltarea bacteriilor benefice (bifidobacili şi lactobacili). Dacă doriţi vă puteţi gândi la prebiotice ca la o hrană pentru bacteriile probiotice. Cele mai multe prebiotice sunt carbohidraţi pe care organismul nu-i poate digera, dar care sunt sursă excelentă de hrană pentru aceste bacterii. Aşadar, prebioticele ajută la dezvoltarea şi menţinerea probioticelor din organism (intestin).

Probioticele = sunt microorganisme vii, ce au un impact pozitiv asupra organismului, ajutând la refacerea microflorei intestinale şi reechilibrează tranzitul intestinal fiziologic. Cele mai cunoscute şi cele mai folosite probiotice sunt lactobacilii şi bacteriile Bifidus. Alimentele ce conţin probiotice sunt de obicei produse fermentate (iaurt, chefir , kombucha etc.) în care s-au adăugat culturi vii din aceste bacterii (“bacterii selecţionate”).

Postbioticele = sunt produsi bacterieni non-viabili sau produsi metabolici secundari din microorganisme probiotice, care au activitate biologică in gazda.

—Consumul de fibre vegetale este de mult timp apreciat. Studiile epidemiologice arată o relaţie inversă între fibre vegetale alimentare si riscul de boli de inima, obezitatea si diabetul de tip 2 iar consumul de fibre alimentare este recomandat de catre Asociatia Dietetica Americana si alte organizatii de sanatate. Dar mecanismele biologice care accentueaza efectele benfice asupra sanatatii ale fibrelor alimentare au fost greu de stabilit. Microbii intestinali sunt presupusi a fi implicati, deoarece ei contribuie la digestia fibrelor. Doua lucrari recente in Nature1 și Cell2 au pus in lumina rolurile lor, demonstrând că ingestia de fibre vegetale induce schimbări rapide în compoziţia şi funcţia microbiotei intestinale şi că metaboliţii produsi de microbiota ajuta sănătatea metabolica reglementand controlul glucozei in gazda. Aceste constatari pot ghida eforturile de a proiecta ‚ prebiotice’- suplimente dietetice capabile de a manipula microbiota intestinala pentru a imbunataţi sănătatea umană.

Picture3—Fermentarea de fibre solubile, cum ar fi fructo-oligozaharide şi galacto-oligozaharide de bacterii intestinale produc acetaţi acizi graşi cu lanţ scurt, propionat şi butirat. Deşi sunt similare chimic, acizii graşi cu lanţ scurt sunt metabolizaţi diferit şi exercită efecte foarte diferite asupra fiziologiei gazdei (Fig. 1).

Acetatul (cel mai abundent acid gras cu catenă scurtă) este un substrat pentru liponeogeneza hepatica şi pentru biosinteza colesterolului, propionatul este un substrat pentru gluconeogeneza hepatica iar butiratul se comporta ca un substrat energetic pentru enterocitelor din colon.

Propionatul şi butiratul de asemenea, acţionează ca molecule de semnalizare prin legarea la şi activarea G proteinei cuplata cu receptorii FFAR și FFAR (receptori ai acizilor graşi liberi).
—Este bine stabilit faptul că schimbarea dietei modifica structura microbiotei intestinale. David et al.1 a explorat acest fenomen prin măsurarea ratelor la care se schimbările în aportul de fibre alimentare se transforma în modificări ale compoziţiei şi in profilul de transcriptie a microbiotei intestinale la om.
În acest scop, au hranit zece voluntari sanatosi fie cu o dieta bazata pe plante fie cu o dieta pe baza de carne timp de cinci zile. La diferite momente din studiu, au analizat probe de fecale de secventand 16S ARN ribozomal (pentru a determina abundenţa relativă a diferitelor microbi) şi de ARN-secventa (pentru a determina expresia relativă a genelor microbiene).
—Modificari in expresia genelor microbiene şi structura comunitară au fost observate în cateva zile de la începerea dietei. La subiecţii hrăniţi cu dieta pe bază de carne, aceste modificări au corelat cu un răspuns fiziologic reversibil (pierderea în greutate) și o creştere a abundenţei bacteriilor-biliare tolerante şi a acizilor graşi cu lanţ scurt care indică fermentare aminoacizilor.

—În contrast , subiectii hraniti cu dieta bazata pe plante au avut sume mai mari de bacterie de fermentare a polizaharidelor din plante și de acizi graşi cu lanţ scurt derivati din fermentaţia carbohidratilor . După ce dietele au fost oprite , aceşti parametri a revenit repede la statele lor originale . Acest studiu a confirmat că microbiota intestinala se poate schimba rapid ca raspuns la schimbarile de dieta şi a identificat unele dintre mecanismele moleculare care scot în evidenta beneficiile pentru sănătate ale unei diete bazata pe plante .
De Vadder et al. au cercetat aceste mecanisme în detaliu . În special , ei au căutat să înţeleagă exact modul in care acizii grasi cu lant scurt stimuleaza gluconeogeneza – producere de glucoza- poate stimula, de asemenea, sanatatea metabolica.
Ei ştiau că , spre deosebire de gluconeogeneza hepatica , care provoaca hiperglicemia în condiţii de diabet zaharat , gluconeogeneza intestinala activează un sensor de glucoza din vena porta, care trimite semnale la creier, ce afectează în mod benefic consumul de produse alimentare şi metabolismul glucozei.

— Prin urmare , ei au întrebat dacă acizii graşi cu fibrele alimentare cu lanţ scurt stimuleaza gluconeogenezei intestinala şi , în caz afirmativ , dacă acest lucru explică beneficiile metabolice ale fibrelor solubile . Hrănirea cu fructo-oligozaharide , propionat sau butirat imbunatatesc toleranta la glucoză şi îmbunatatesc gluconeogeneza intestinale la şobolani . Cu toate acestea, propionatul şi butiratul stimuleaza gluconeogeneza intestinala în moduri diferite.
Pe cand butiratul acţioneaza ca o molecula de semnalizare ce stimulează expresia genelor gluconeogenezei intestinale prin semnalizării cAMP , propionatul acţionat ca un substrat , sau ca un combustibil al gluconeogenezei intestinale . Propionatul de asemenea, activat direct receptorii FFAR pe nervii periferici in ​​vena portă si periportala diferentiaza impiedicarea propionatului indus in stimularea gluconeogenezei intestinale, ceea ce sugerează că efectul propionatului asupra gluconeogenezei intestinale implică o comunicare neuronala intestin -creier . Astfel, îmbunătăţirea toleranţei la glucoză indusă prin hrănirea cu fructo-oligozaharide sau acizi graşi cu lanţ scurt necesita atât comunicarea intestin- creier cat și gluconeogeneza intestinala.

—La fel cum David et al. , De Vadder et al. a folosit 16S ribozomale secventiare de ARN pentru a urmări modificările în compoziţia microbiotei intestinale . Au descoperit ca , spre deosebire de şoarecii sălbatici care au fost hraniti cu fructo- oligozaharide, soareci lipsiţi de G6Pase în intestinul lor, nu s-au bucurat de nici unul dintre beneficiile metabolice ale aportului fructo-oligozaharidelor chiar dacă fructo-oligozaharidele au provocat schimbări foarte similare în compoziția microbiotei intestinale în cele două tipuri de soareci. Aceste rezultate indică faptul că efectele benefice ale dietei asupra sănătăţii metabolice poate necesita nu numai o compoziţie favorabila in microbiota intestinala dar şi in gluconeogeneza intestinala.
—În urmă cu un secol , Metchnikoff distinge putrefactii de bacterii intestinale saccharolytice şi le-a asociat pe-acestea din urmă, bacteriile acidului lactic în special, cu efectele benefice pentru sanatate. Observaţiile sale au pus bazele pentru ideea de a folosi probiotice si prebiotice pentru a contracara efectele negative ale dietei Western şi ale stilul de viaţă .

Numeroase studii au subliniat potenţialul de a utiliza suplimente probiotice care stimuleaza bacteriile intestinale specifice pentru a atinge rezultatele scontate ale sanatatii.
De exemplu , ingestia de produse din amidon care scapă de digestie in intestinul subtire al persoanelor sanatoase („amidon rezistent”), duce la schimbări reproductibile în microbiota intestinala spre microbi zaharolitici, similari cu ceea ce David a observat pentru o dieta bazata pe plante. Hrănirea cu amidon rezistent poate îmbunătăţi, de asemenea, sensibilitatea la insulina a adultului sănătos. Suplimentarea dietei cu oligozaharide, cum ar fi fructo-oligozaharide şi galacto-oligozaharide măreşte în mod reproductibil proporţia de bifidobacterii în scaunul uman. Bifidobacteria au fost asociate cu beneficiile pentru sanatate in studiile tinerilor şi vârstnicilor, iar studiile clinice au demonstrat că fructo-oligozaharidele şi galacto-oligozaharidele pot preveni eczema atopica la copii.

ceai kombucha & gingseng 20 doze—Constatările lui David şi De Vadder ar putea „informa eforturile” de a proiecta suplimente alimentare de promovare a sănătăţii. Pot fi propuse mai multe strategii de suplimente. Abordarea probiotica ar oferi grupuri specifice de bacterii zaharolitice cunoscute pentru producerea metaboliţilor benefici. Abordarea prebiotica ar suplimenta dieta cu fibre, care favorizează dezvoltarea de bacterii intestinale benefice „rezidente ”.

Aceste două strategii nu se exclud reciproc şi ar putea fi combinate. O a treia abordare ar fi să exploateze detaliile mecaniciste evidentiate in studii prin furnizarea metabolitilor microbiano direct ca ” postbiotic „. Această abordare ar putea fi interesanta pentru industria farmaceutică. Provocarea va fi de a identifica agonişti FFAR sintetici, care au un profil farmacocinetic îmbunătăţit asupra suplimentarii acizilor grasi. Abordările probiotice, prebiotice şi postbiotice nu sunt la fel de distincte precum s-ar părea. Bifidobacterium longum , atunci cand este administrat ca un probiotic într-un model de soarece infectat patogen cu Escherichia coli, apără gazda cu ajutorul unui transportator de carbohidrati care îi permite să producă acetatul de acizi grași cu lanţ scurt, care îmbunătăţeşte funcţia de barieră a epiteliului intestinal, blocand astfel tranzitul letal al toxinei Shiga în fluxul intestinal.
—Raman intrebari despre relevanţa de translatie a noilor studii. De exemplu, contribuţia de gluconeogeneză intestinala pentru sănătatea umană în diferite scenarii este încă incerta. Indiferent, lucrarea lui David şi a lui De Vadder oferă o vedere fascinantă a efectelor dietei derivate din acizii graşi cu lanţ scurt pentru organe îndepărtate („distant”).

—OTET BALSAMIC DE KOMBUCHA 100 MLPentru ca acetatul, propionatul, butiratul si izovaleratul sunt cei mai abundenti metaboliţi in fecalele umane şi – cu excepţia butiratului, care este consumat mai mult de enterocite – sunt, de asemenea, eliberate in sange, probabil nu este surprinzător faptul că dieta derivata din acizii graşi cu lanţ scurt exercita efecte benefice asupra alte tesuturi decât intestin şi creier. Într- un exemplu recent, existenţa unei axe intestino-pulmonar a fost sugerata de un studiu care arata intr-un model de soarece cu o inflamaţie alergica a cailor respiratorii care o dieta bogata in fibre reduce inflamatia cailor respiratorii în timp ce o dieta saraca in fibre o accentueaza. In special, ingestia de propionat scade inflamaţia pulmonara în mod dependent de FFAR si reduce capacitatea celulelor pulmonare din ganglionii limfatici de drenaj de a provoca fenotipuri pro – alergenice în limfocitele T.
—Deşi acizii graşi cu catenă scurtă, nu au fost detectati in plamani, propionatul imbunatateste producţia de celule dendritice din măduva osoasă; o dată în plămâni, noile celulele dendritice generate activeaza celulele T pro-alergenice mai puţin eficient.
—Cu capacitatea sa metabolica versatila, microbiota intestinala acţionează ca un canal important între dieta si fiziologia gazdei. Constatările David et al. si De Vadder et al. sunt un pas spre intelegerea acestui ecosistem complex şi ofera sprijin suplimentar pentru afirmaţia că modularea intenţionată a microbiotei intestinale este o strategie valabilă pentru imbunatatirea sanatatii umane.

Boli in care este folosita cu succes Kombucha :

Intern:

•Constipatie, colita de putrefactie – se tin cure de lunga durata (minimum o luna) cu Kombucha, care reechilibreaza flora intestinala si astfel imbunatateste tranzitul intestinal si elimina microbii daunatori. Se beau minimum doua pahare pe zi, de regula pe stomacul gol. Este un remediu valabil si contra candidozelor digestive, pentru atenuarea efectelor nocive ale administrarii antibioticelor, pentru stimularea digestiei.

•Hemoroizi – in fiecare dimineata se beau doua cani (aprox. 600 ml) de Kombucha. Pe langa eliminarea constipatiei, acest remediu are efecte antiinflamatoare si tonice venoase, care vor fi de un real folos in aceasta afectiune.

•Reumatism, guta – o cura de doua luni, in care se consuma zilnic jumatate de litru – un litru din acest preparat, are efecte de dezintoxicare remarcabile. Un anumit compus produs de aceasta ciuperca (acidul glucuronic) ajuta la inactivarea si eliminarea din organism a substantelor toxice, fiind un ajutor nepretuit in tratarea acestei categorii de afectiuni.

•Prevenirea si combaterea aterosclerozei si hipertensiunii – pacientii care sufereau de aceste boli si care au fost tratati intr-un spital din Riga (Lituania) cu acest remediu au prezentat o ameliorare certa a starii lor de sanatate. Se administreaza 3 pahare de preparat pe zi, in cure cu o durata de minimum trei luni.

•Durerile de cap de origine nervoasa – consumarea a 2-3 pahare de Kombucha poate opri din fasa migrenele care apar pe fondul stresului si al suprasolicitarii nervoase.

•Gripa, guturai, boli epidemice in general – studii recente de laborator au pus in evidenta faptul ca anumite substante secretate de Kombucha au efecte de neutralizare a virusurilor si a majoritatii bacteriilor. Mai mult, acest remediu este un stimulent puternic al imunitatii pe termen lung. De regula, se fac cure de doua saptamani pentru intarirea rezistentei naturale a organismului, timp in care se consuma jumatate de litru pe zi de preparat.

OTET KOMBUCHA•Starile de anxietate, iritabilitate – se diminueaza in timp, atunci cand se consuma regulat acest remediu. Inca nu se cunosc foarte clar substantele care genereaza acest efect, dar este cert ca bautura din Kombucha intr-adevar linisteste nervii, alunga tristetea si reda pofta de viaţa. Se consuma zilnic inainte de fiecare masa cate o jumatate de pahar de preparat.

•Adjuvant in tratarea calculozei renale si biliare – se bea in fiecare zi cate un litru de Kombucha, de preferinta dimineata. O cura dureaza 7 zile si se poate repeta lunar.

•Adjuvant in tratamentul cancerului – in fosta U.R.S.S. s-au facut cele mai multe studii referitoare la efectele acestei ciuperci in tratarea si mai ales in prevenirea cancerului. Inca din 1951, cand au inceput si primele experimente nucleare, care au declansat in unele zone o adevarata epidemie de cancer, Unitatea Centrala de Cercetari Oncologice si Academia din Moscova au inceput sa cerceteze cum actioneaza „ceaiul kwas” (cum este numit in aceasta tara) in boala canceroasa.

S-a ajuns la concluzia ca prin efectele sale intens depurative, de stimulare imunitara (intre altele, administrarea sa stimuleaza productia de Interferon) si vitaminizante este un remediu excelent de protectie impotriva cancerului. De asemenea, poate fi folosit cu succes in tratarea cancerului de colon in faze incipiente si a leucemiei. De regula, se bea un litru din acest remediu pe zi, in locul apei de baut, in cure de lunga durata (minimum 45 de zile).

•Atenuarea efectelor intoxicatiilor lente cu metale grele, gaze toxice, deseuri radioactive – tot savantilor sovietici le apartin si studiile facute in regiunile Solikamsk si Beresniki din vestul Muntilor Urali, unde se inregistrau foarte putine cazuri de cancer si alte boli cronice, in ciuda poluarii intense din aceasta zona cu deseuri industriale cu mercur, plumb, materiale radioactive. Concluzia a fost ca bautura de Kombucha utilizata in mod traditional de populatia din aceasta zona pur si simplu ajuta la eliminarea acestor materii toxice din organism si previne imbolnavirile. Se consuma un litru de preparat pe zi, in cure de 30 de zile, cu 7 zile de pauza intre ele.

Aplicatii externe:

•Amigdalita, dureri de gat – se face gargara cu un pahar de bautura concentrata de Kombucha. In plus, se bea zilnic cate o jumatate de litru de remediu pana la insanatosire.

•Ten cu aspect incarcat – se curata in fiecare seara tenul cu un tampon de vata inmuiat in acest preparat. De asemenea, se consuma dimineata, pe stomacul gol, 1-2 pahare de Kombucha.produse kombucha

Picture4Cum se obtine Kombucha?

Obtinerea acestei bauturi este destul de laborioasa, insa se poate face si casnic, dupa cum vom vedea in continuare:

• intr-un vas cu un litru de apa clocotita se pun 2 lingurite de ceai negru, se acopera si se lasa sa infuzeze vreme de 30 de minute, dupa care se strecoara si se amesteca bine cu 100 g zahar.

• ceaiul astfel obtinut se lasa sa se raceasca complet, pana ajunge la temperatura camerei, dupa care se pune intr-un borcan cu gura larga.

• se adauga in borcan un strat gelatinos de Kombucha (cultura propriu-zisa)si cateva drojdii (adica depuneri de pe fundul vasului) dintr-o cultura veche, dupa care se acopera gura borcanului cu un tifon.

• ceaiul cu zahar va fermenta imediat, dar se lasa sa stea 8-12 zile, dupa care se filtreaza. Acest timp este necesar pentru ca microorganismele prietenoase din aceasta colonie sa aiba timp sa consume zaharul si sa-l transforme in substante cu efecte vindecatoare.

• dupa trecerea celor 12 zile, se face filtrarea prin tifon, iar lichidul obtinut se trage in sticlute, care se tin la rece (termenul de valabilitate este de 15 zile), in timp ce masa gelatinoasa ramasa se foloseste pentru noi culturi.
Atunci cand preparam Kombucha, trebuie sa avem in vedere cateva lucruri esentiale: in primul rand, toate vasele in care se face prepararea trebuie sa fie foarte curate, fara urma de hrana, care ar putea strica aceasta cultura. De asemenea, macerarea nu trebuie facuta in locuri neigienice, cu mirosuri grele (cum ar fi cel de prajeala) sau cu mult abur, intrucat altereaza calitatea preparatului. Trebuie folosit numai ceaiul negru (Thea sinensis), intrucat aceasta ciuperca nu creste in infuzia altor plante.

Onoram Fidelitatea

Daca v-am starnit interesul, va rugam, contactati-ne!
Oferim gratuit o cultura Kombucha pentru insamantare.

Aplicaţii Kombucha

Industria tehnologica
componente audio
(difuzoare cu membrana bacteriana)

Picture5

Industria medicala
vase, artere si piele artificiala
Picture6

Industria alimentara
hrana pentru vegetarieni
inghetata
Picture7

Industria cosmetica
creme
tratamente faciale
Picture10