Πλεονεκτήματα του στρες

Stres sau stress, reprezintă sindromul de adaptare pe care individul îl realizează în urma agresiunilor mediului; ansamblu care cuprinde încordare, tensiune, constrângere, fortă, solicitare etc.

In zilele noastre nu poti aprinde televizorul, radioul chiar deschide un ziar sau o revista fara ca cineva sa vorbeasca despre stres. Daca nu vorbesc direct despre stres , poate primiti informatii care va vor stresa (crime ,catastrofe natural sau chiar rezultatele proaste ale echipei preferate ).
Traim in era stresului, probabil cea mai stresanta perioada pe care oamenii au experimentat-o vreodata.

Primul stadiu este cel al reactiilor de alarmă si are două subetape:
• faza de soc, când pot apărea hipertensiune si hipotermie.
• faza de contrasoc, când organismul individului realizează o contracarare a simptomelor din faza de soc si are la bază răspunsuri de tip endocrin. Acest stadiu este caracteristic perioadei copilăriei când rezistenta biologică este foarte scăzută.
În functie de natura agentului stresor, stresul poate fi psihic, fizic, chimic si biologic. În functie de numărul persoanelor afectate, stresul poate fi individual sau colectiv.
Situatii generatoare de stres psihic:
• existenta unor circumstante neobisnuite pentru individ care îl surprind pe acesta nepregătit pentru a le face fată.
• semnificatia unui eveniment.
• angajarea individului într-o actiune sau relatie exagerată.
• particularitătile contextului social.
• lipsa condițiilor interne.
• modul subiectiv de a percepe solicitările mediului.
• subsolicitare / suprasolicitare.
• situatiile conflictuale existente în familie, profesie sau la nivel intelectual.
• criza de timp.
• izolarea.
• aparitia unui obstacol fizic sau psihic în calea unui scop care duce la frustrare.
• situatii perturbatoare cauzate de agenti fizici (zgomote, vibratii, fluctuatii de temperatură).

Pentru o tratare eficienta se recomanda: